Cum defineşti libertatea?

49k_220712

Ca orice om care îţi vezi limitele şi dependenţa de cineva, te întrebi dacă eşti sau nu liber. Întrebări de genul: Ce este libertatea? Cine este liber? etc., primesc răspuns în funcţie de perspectivele pe care o ai cu privire la termenul de libertate. Există perspectiva populară cu privire la libertate, perspectiva biblică, perspectiva filozofică sau poate şi altele, care răspund la întrebarea: Ce înseamnă să fi liber?

Dacă ceri opinia omului de azi cu privire la semnficaţia cuvântului libertate, răspunsul a fi cel mai probabil acesta: libertatea este posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă; absolvirea de responsabilităţi, mod de viaţă trăit după cum vrei. Aceasta ar fi, în general, definiţia populară a libertăţii. Secolul în care trăim este înnebunit după o astfel de libetate. Tinerii intenţionează să trăiască nesupuşi părinţilor lor, în concepţia lor, liberi. Dacă această definiţie ar fi adevărată, atunci când nu mai asculţi de Dumnezeu şi când nu mai eşti supus Lui, eşti într-adevăr liber. Chiar acest tip de libertate se promovează astăzi pentru că omul, în virtutea relativităţii adevărului trăieşte cum vrea, adică „liber”.

Răspunsul Bibliei la întrebarea: Ce este libertatea?, este cu totul diferit de cel enunţat mai sus. Isus, în disputa Sa cu iudeii, uimitor, care crezuseră în El, (Ioan 8:31), redă adevărata semnificaţie a libertăţii şi anume: “…veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32). Din această afirmaţie se observă clar că libertatea nu are nici o legătură cu „a trăi cum vrei”, ci cu „a trăi în adevăr”. Din acest verset s-a extras şi celebra afirmaţie dogmatică şi anume: „nu există libertate fără adevăr”. Conform spuselor lui Isus, libertatea nu e capacitatea de a face alegeri indiferente, ci de a face alegeri corecte, drepte, adevărate. Arhimadritul Sofronie vorbind despre adevăr spunea că “noi punem întrebarea cine este fiinţa, nu ce este fiinţa; cine este adevărul, nu ce este adevărul”. A trăi în libertate pesupune să trăieşti în adevăr, adică în Hristos.

Din punct de vedere biblic, a fi liber înseanmă a fi sclav al lui Hristos ca urmare a eliberării de păcat, şi deci nu implică deloc ideea de autonomie absolută, idee venerată de societatea noastră. Eliberarea este faţă de păcat, nu şi faţă de Dumnezu. Mulţi îşi imaginează libertatea creştină ca fiind independenţă de legile lui Dumnezeu. Dacă se întâmplă aceasta, tocmai eşti rob al păcatului. Nu poţi fi eliberat de păcat dacă nu eşti sclavul lui Hristos. Starea noastră de robie, sclavie rămâne, diferenţa este că ne-am schimbat stăpânul – de la robia faţă de păcat am trecut la sclavie fată de Dumnezeu. Pavel, în Galateni 5:13 redă semnifcaţia libertăţii creştine astfel: libertate înseamnă supunere şi slujire reciprocă. Apostolul Petru merge mai departe şi afirmă clar că a fi liber înseamnă a fi rob al lui Hristos (1Pt. 2:19).

Mai este o teorie care neagă existenţa libertăţii omului pe pământ, pentru că, spun cei care susţin această teorie, a fi liber înseamnă a nu depinde de legile naturii, de altcineva, de altceva, ci a exista prin sine. Ca sa fii cu adevarat liber trebuie sa nu mai fii conditionat de prejudecati, tensiuni launtrice, neputinte, angoase, frustari limitari, boli ale corpului fizic, in ultima instantă de destin. Pentru că depindem întru totul de acestea noi nu puetm fi liberi în nici un caz. Conform acestei teorii, numai Dumnezeu poate fi liber în sensul deplin al cuvântului. El are libertatea să facă ce vrea.

Este adevărat, noi suntem supuşi (captivi) legilor naturii, neputinţelor, etc. şi dacă înţelegi libertatea ca o eliberare de acestea, nu poţi fi liber nici o secundă în viaţa aceasta. Dacă vrei să evaluezi libertatea din punct de vedere biblic, ea nu presupune eliberarea de acestea, ci de păcat. Libertatea nu este starea de a nu fi dependent de nimic. 

În concluzie, trebuie constatat că libertatea nu înseamnă autonomie absolută, idee crezută de societatea actuală. Din păcate, pentru că lumea astăzi înţelege libertatea ca autonomie personală, tinde din ce în ce mai mult spre nihilism. Fiecare face ce vrea pentru că adevărul este relativ. Eliminarea ideii de „dependenţă de cineva” şi orientarea doar spre individ care acţionează după opiniile sale subiective, contribuie la distrugerea comunităţii. Adevărata libertate este cea în care omul depinde la modul absolut de Dumnezeu care-l poate elibera de păcat. Pentru că libertatea nu e înţeleasă în acest sens, lumea de azi e formată din captivi sub pretextul unei false libertăţi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: